הדלקת נרות -19:11 – צאת שבת – 20:32


פרשת השבוע היא למעשה המשך של הפרשיות הקודמות, מרגלים וקורח מצד אחד, ומי מריבה מצד שני, והתוצאות כמעט דומות: שם נחרב הדור ופני הדור, וכאן נחרבו מנהיגי הדור משה ואהרן. גם שם וגם פה ידם של ליצני הדור הייתה במעל.

מרים הנביאה נפטרה ואיתה יחד נעלמה בארה של מרים, ואז משה רבנו נצטווה: "והקהל את העדה, ודברתם על הסלע ונתן מימיו", ובמקום לדבר אל הסלע הכה אותו משה ולכן נענשו: ולכן לא תביאו את העם הזה...
הקב"ה מבקש ממשה ואהרון "והוצאת להם מים, ולא הזכיר מים רבים. אבל כאשר לא עשו ע"פ מצוותו, נאמר "ויצאו מים רבים". המסקנה כאשר לא נתקדש שמו יתברך, אז הייתה הברכה בכמות ולא באיכות.
חכמים,מפרשים את נס הסלע הנותן מים, ומונים שלוש סוגי ניסים שנעשו לישראל: א. נסתר, ב. נס גלוי, אך כזה שיכול להתפרש ע"י קטני אמונה גם על פי כללי הטבע, ג. נס גלוי שלעולם איננו יכול להתרחש על פי כללי הטבע.
כל שלושת סוגי הניסים נעשו לעם ישראל, לאורך תקופות שונות ובזמנים שונים.
הנס שהיה במריבה, היה נס גלוי, כאשר סלע מוציא מים, זה נגד הטבע. אך האופן שבו "נפתח הברז" – האם ע"י דיבור או שמא ע"י הכאה, זה כבר מותנה במצבו של עם ישראל, זה כבר תלוי בגודל אמונתו ובעומק בטחונו.המסקנה היא חד משמעית: ככל שהאמונה והביטחון עמוקים ומלאים יותר, כך גם הנס הוא על טבעי יותר.
השאלה:איך מסבירים את החטא והיקפו ביחס לגודל העונש? במיוחד שבעת שיצאו ממצרים צוותה התורה – והכית בצור ויצאו ממנו מים? אנו נתעכב על דבר אחד בלבד שלומדים ממי מריבה שהוא בעל חשיבות מיוחדת בשטח החינוך. טובי המחנכים מתלבטים כיצד לעשות ילד לבן אדם טוב ורצוי לחברה ולציבור. ישנם שתי שיטות:
א. בלב הילד פנימה נמצאים כוחות טובים פוריים, ולכן צריכים לעשות הכל כדי לעורר את הכוחות הנרדמים של הילד ולהוציאם לאור. (ע"י חינוך בבית, בי"ס, חברה) וכל זה בדרכי נועם בהסברה וחס וחלילה במקל וברצועה, שהם מפחידים את הילד אבל אינם מחנכים, והילד נמצא תמיד במשטר של הפחדה ומכות.
ב. השיטה השניה נכון שישנם כוחות טובים בנפש האדם אולם יצר לב האדם רע מנעוריו. ובכדי להתגבר על יצרים חזקים אלה אין לסמוך רק על החינוך, אלא יש צורך בכוח ההתרעה, המקל והרצועה. בנוסף, בתי ספר וחברה נוכחו לדעת שבבתים טובים יוצאים גם כן "בני טובים", אברהם אבינו – ישמעאל, יצחק – עשו, דוד המלך – אבשלום שרצה להרוג את אביו, והסיבה לכך שכל שמונע בנו מן המלקות סוף בא לתרבות רעה ושנאה. מזה אנו לומדים שלכל שיטה יש לקויים ופגמים.אולם לכל הדעות, אפילו אלה שמשתמשים במקל, מודים שלא תמיד מותר ואפשר לנקוט באמצעים אלה.שיטת המקל טובה כל עוד הילד קטן ואינו מבין שפה אחרת מאשר שפת המקל, אולם כאשר הילד גדל, אסור בהחלט להשתמש במקל, צריך רק בדרכי נועם והסברה.
חז"ל אומרים – אם משתמשים במקל זוהי עבירה על לאו, לפני עיוור לא תיתן מכשול (שמאל דוחה וימין מקרבת). כאשר מחנך במקום לדבר אל נפש הילד הוא מכה אותו הריהו גורם נזק חמור לו ולחניכו. שכן הדיבור מקרב מחזק את הקשר ויוצר מקום להבנה משותפת, ואילו מכות מרחיק, מפחיד ויוצר תהום בין שני הגורמים בין שני הדורות. בצאת ישראל ממצרים היו בנ"י בבחינת ילדים – והכיתה בצור, אולם אחרי 40 שנה העם עומד להיכנס לא"י, ואז ודיברת אל הסלע, לדבר עד שיצליחו להוציא את מימיו ואם מחליפים את היוצרות, הרי זה מתנקם קשות במחנך ובמתחנך, התוצאה לא תביאו... אל הארץ.

דורנו אנו שזכה להישגים גדולים, טרם הצליח להוריד את הסלע המחלוקת מעל לבנו. עדיין קיימת אצלנו אבן גדולה על פי הבאר והאבן הזאת מפריעה לנו הרבה ומעכבת את המים, את שפע הברכות של ארצנו. אבל אין עצה אחרת אלא לדבר אל הסלע, להשפיע לחנך, להדריך, לעורר את המחשבה על כך, ואנחנו מאמינים בסוף הדבר, "ונתן את מימיו".בלב כל יהודי יש מים טובים, מים חיים ומתוקים וצריך בראשונה להוריד את הסלע, כי אז יצאו מים רבים, מים מסמלים תורה, חכמה, אסור לנו להתייאש ממצבנו הנוכחי אלא כל מחנך צריך לדעת תפקידו במציאות של היום של "דברת אל הסלע" ואז יש מים.
אוי ואבוי לנו שבגלל התנהגות העם, סבלו מנהיגים גדולים כאלה, שלא זכו להיכנס לארץ משאת נפשם, אחרי הסבל הרב שסבלו בהיותם מנהיגים של ישראל.

ויבכו כל בית ישראל, נאמר אצל אהרן – אצל משה כתוב כל בנ"י, משה רבנו איש אמת שעלה לשמים להוריד את התורה, אהרן איש שלום איש עממי רודף שלום ואוהב שלום. "האמת והשלום אהבו" כך שני מנהיגים משה – אהרן. יש להעדיף את השלום על האמת שכן שע"י שלום אפשר להגיע גם לאמת, ואילו ע"י אמת ללא שלום אפשר להחריב עולמות.

שבת שלום ומבורך !

 

Pericopa Hukat
Pericopa acestei saptamani este de fapt continuarea pericopelor anterioare Iscoadele si Korach pe de o parte, precum si apa litigiului pe de alta parte. Rezultatele sunt aproape asemanatoare: acolo sunt distruse o generatie si chipul unei generatii, iar aici au fost distrusi conducatorii generatiei, Mose si Aharon. Atata acolo, cat si aici, mana caraghiosilor generatiei era deasupra tuturor.
La inceputul pericopei este pericopa vaca rosie. Rasi a comentat pericopa legea, decizia frazei este: ‘’ sa purifici spurcati sis a spurci curati.’’ Si care este apartenenta pericopei Vaca Rosie dupa pericopa Iscoadelor? Care este explicatia acestui fapt? Invatatii nostri, de binecuvantata amintire explica acest lucru si spun ca Thora lui Israel se bazeaza pe credinta pura care izvoraste din inima evreului care crede ca trebuie sa puna intrebari si nu sa nu creeze probleme, iar atunci cand credinciosul indeplineste un comandament divin , el binecuvinteaza : Cel care ne-a sfintit prin comandamentele Lui si ne-a poruncit. Acesta este totul pentru el, nu are importata daca el cunoaste motivul comandamentului respective sau nu-l cunoaste, deoarece dragostea pentru comandamentului divin al everului credincios nu este rezultatul cunoasterii motivului comandamentului, ci faptul ca ne-a fost poruncit.
Pericopa Vaca Rosie este de fapt pericopa credintei ca un fiu al neamului lui Israel crede fara nicio rezerva si fara nicio reticenta chiar si in ceasul in care nu intelege acest lucru in gandire si in logica. O alta aluzie intr-o poezie sinagogala in care se spune : ‘’ Nu mai este nimeni ca Dumnezeul Nostru!’’.
La inceput spunem : ‘’ Nimeni nu este ca Dumnezeul Nostru’’ si dupa aceea spunem : ‘’ Cine este Dumnezeul Nostru?’’. Ar fi trebuit sa fie invers, dar invatatii nostril explica acest lucru prin aceea ca primul fundament al credintei noastre este : ‘’ Nimeni nu este ca Dumnezeul Nostru!’’, dupa care , pe acest fundament se poate face rugaciunea si poate avea loc disputa :’’ Cine este ca Dumnezeul Nostru?’’, dar este interzis in mod categoric a incepe cu : ‘’ Cine este ca Dumnezeul nostrum?’’, pentru ca acesta este aspectul dupa care filosofia ar precede frica de Dumnezeu si credinta, iar filosofia fara un fundament al credintei este primejdioasa, flori fara fructe.
Profetesa Miriam a murit si odata cu ea a disparut izvorul ei de apa si atunci I s-a poruncit lui Mose: ‘’ Aduna poporul si vorbiti stancii si va va da din apa ei.’’ Dar in loc sa vorbeasca stancii, Mose a lovit-o si aceea a fost pedepsit: ‘’ Si de aceea nu vei adduce acest popor.’’
Dumnezeu, Binecuvantat Fie El a cerut lui Mose si lui Aharon : ‘’ si le-ai scos apa , dar nu a scos apa multa.’’, dar atunci cand ei n-au procedat dupa porunca Lui , s-a spus: ‘’ Si a iesit apa multa.’’ Concluzia este ca atunci cand Numele lui Dumnezeu Bincuvantat Fie El , nu este sfintit, binecuvantarea a fost in cantitate, dar nu de calitate, dupa cum Dumnezeu Binecuvantat Fie El, a promis in binecuvantarile Lui : ‘’ Si ati mancat painea voastra pe saturate.’’ , si a fost apa multa iar bautul voastru a fost ca bautul vitei.
Povestirea noastra explica minunea stancii care da apa si cuprinde trei feluri de minuni care au fost facute neamului lui Isreal: 1. Minunea ascunsa secreta; 2. Minune dezvaluita, dar de asa fel incat sa poata sa fie explicata de cei cu credinta putina ca fiind bazate sip e legile naturiii; 3. Minune dezvaluita, in care nu se poate petrece niciodata dupa legile naturii.
Toate cele trei feluri de minuni au fost facute poporului lui Isreal in diferite perioade istorice de-a lungul timpului. Cand s-a petrecut o minune de un fel si o minune de alt fel. Totul era in functie de meritele lui Isreal si de pozitia lui spiritual la timpul respective. Daca poporul nu a mers pe calea Thorei, dar intrucat era obligatoriu sa fie salvat datorita promisiunii facuta de Dumnezeu Binecuvantat Fie El, stramosilor lui Israel, minunea era ascunda secreta. Daca nivelul poporului era mai ridicat li s-a facut o minune dezvaluita apparent. Atunci cand ei indeplineau vointa lui Dumnezeu, atunci cand poporul reusea sa se urce pe scara spiritual sis a ajunga la perfectiune in credinta, ei vedeau minuni care nu exista nicio baza pe calea naturii si care nu pot avea nicio explicatie pe baza logicii.
Minunea care s-a petrecut la ceasul lititgiului a fost o minune dezvaluita atunci cand stanca a scos apa, este importiva naturii. Insa modul in care ‘’ s-a deschis robinetul’’ prin vorbire sau prin lovitura déjà este conditionat de situatia poporului lui Isreal, depinde de inaltimea credintei lui si de profunzimea sigurantei lui. Concluzia este evident: cu cat credinta si siguranta sunt mai profunde si mai complete , este si minunea mai presus de natura.
Intrebare: Cum explica pacatul si marimea lui in legatura cu asprimea pedepsei? In special la data iesirii din Egip , oare Thora a poruncit-‘’ si vei lovi stanca si va iesi apa din ea?’’. Ne oprim asupra unui singur lucru pe care il invatam din cazul litigiului apei, care este de o importanta deosebita in domeniul educatiei.
Cei mai buni pedagogi oscileaza asupra modului in care un copil sa fie facut sa devina om bun si acceptat in societate si de public. Sunt doua metode: 1. In inima copilului sunt forte positive fecundate si de aceea trebuie sa facem totul pentru a trezi fortele adormite ale copilului si a-l scoate la lumina (prin educatie acasa, la scoala, in societate), iar acest lucru trebuie facut pe cai placate prin explicatii si nu cu batul si cureaua, Doamne freest, care il inspaimanta pe copil I nu-l educa, iar copilul se va afla totdeauna intr-un regim de spaima si de bataie.
2. metoda a doua are la baza idea ca este adevarat ca in sufletul omului sunt forte positive insa instinctul inimii omului este rau din adolescent. Pentru a invinge aceste instinct puternice nu ne putem baza numai pe educatie, ci este nevoie de forta de avertisment, bat sic urea. In plus, scoala si societatea au ajuns sa stie ca din familiile bune ies si copii asa – zisi ‘’ buni’’: din paternitatea lui Avraham , parintele nostrum a iesit Ismael , din paternitatea lui Ithak a iesit Esav , din paternitatea regelui David a iesit Avsalam care a vrut sa-l omoare pe tatal sau. Cauza acestui lucru rezida in faptul ca daca cineva refuza sa-si bata fiul acesta va ajunge la comportare rea si ura in cele din urma. De aici invatam ca fiecare metoda are lipsuri si defecte.
Insa dupa toate parerile, chiar si cei care folosesc ciomagul recunosc faptul ca nu totdeauna este permis si posibil a lua masuri pe aceasta cale. Metoda batului este buna atat timp cat copilul este mic si nu intelege alta limba decat limba batii, insa atunci cand copilul creste , folosirea ciomagului este strict interzisa, trebuie folosite numai caile placate si explicatia.
Invatatii nostril, de binecuvantata amintire spun: daca folosim ciomagul, acesta este o contraventie de la interdictia in calea unui orb sa pui o piedica’’(stanga respinge iar dreapta apropie.) Atunci cand un educative bate copilul in loc sa-I vorbeasca de la inima , ii face un rau incomensurabil copilului , precum si educatiei lui . Pentru ca vorba dulce apropie , intareste legatura si face loc intelegerii commune , inschimb , bataia indeparteaza , sperie si creeaza o prapastie intre cele doua parti , intre cele doua generatii . La iesirea lui Israel din Egipt , fiii lui erau ca niste copii , iar lovirea stancii , chiar dupa 40 de ani cand poporul urma sa intre Eret , Israel si atunci veti vorbi pana veti reusi sa scoateti apa din ea , iar daca schimbati metodele , acesta sa razbuna crunt pe educator sip e educat , iar rezultatul : nu-i veti conduce spre tara .
Generatia noastra a obtinut rezultate importante inainte de a reusi sa inlature piatra discordiei de pe inimile noastre . Inca mai exista o piatra mare pe fantana noastra , iar aceasta piatra ne dereanjeaza mult si opreste apa , bogatia binecuvantatorilor tarii noastre , dar avem alt sfat decat sa vorbim stancii , sa influentam asupra educatiei , sa indrumam , sa trezim gandirea pentru aceasta – si noi credem ca cel din urma va da apa ei . In inima fiecaruia evreu este apa buna , apa vie si dulce , si in primul rand trebuie sa coboram stanca , fiindca atunci va iesi apa multa , apa care semnifica Thora , intelepciunea . Nu avem voie sa disperam din cauza situatiei noastre actuale , ci fiecare educator trebuie sa-si cunoasca functia in realitatea de astazi : - “ si vei vorbi stancii “ – si atunci este apa .
Fata de Mose si aharon , Mose si-a sacrificat viata pentru existent natiunii si pentru binele ei , lucru valabil si in privinta lui aharon Hakohen , care s-a sacrificat pentru a face pace . “Si l-am plans pe Aharon treizeci de zile toata casa lui Israel “. Barbati si femei , dupa cum era aharon luptator pentru pace si cauta s aaduca la impacare si iubire intre intre cei certati , intre sot si sotie si sa-I imperecheze unul cu altul. Toate acestea s-au petrecut dupa moartea lui , insa in viata era apa letigiului cand fiii lui Israel s-au certat cu Dumnezeu , iar rezultatul a fost : “ si i-a sfintit “ , pentru ca Mose si Aharon au murit de mana lor , vai de noi , pentru ca din cauza noastra au suferit acesti conducatori mari care nu au reusit sa ajunga la multumire sufleteasca si sa intre in tar ape care au dorit-o sufletele lor , dupa suferinta cea mare prin care au trecut atunci cand au fost conducatorii lui Israel . – “si a plans toata casa lui Israel “ .
Mose este omul adevarului care a urcat in cer pentru a cobora Thora . Aharon este omul pacii , un om popular care lupta pentru pace si iubeste pacea . “ Au iubit adevarul si pacea “ : - asa erau cei doi conducatori , Mose si Aharon . Trebuie sa preferam pacea in fata adevarului , pentru ca prin pace se poate ajunge la adevar , dar prin adevar fara pace poate fi distrusa lumea .