Fundatia pentru dezvoltarea iudaismului român pe numele Rabin Pinhas E.Wasserman
Noutati
Hanuca – îndrumări 12/12/2017

În ajunul zilei de 25 Kislev, aprindem cu toţii prima lumânărică, cu care începem sărbătoarea de Hanuca – sărbătoarea luminilor, ca simbol al victoriei luminii asupra întunericului, a spiritului asupra forţei şi brutalităţii, precum scrie în cartea profetului Zaharia: „Nu prin forţă, nu prin putere, ci prin spirit”. Hanuca durează opt zile, este cea mai lungă sărbătoare şi singura despre care se spune că este „israeliană”, deoacrece evenimentul celebrat a avut loc în Ereţ Israel.
Seară de seară, fiecare evreu trebuie să aprindă o lumânărică, în amintirea minunii rămăşiţei de ulei care a ars în loc de o zi, timp de opt zile. Începând de la 25 Kislev, în fiecare seară adăugăm câte o lumânărică, până ce ajungem să aprindem opt lumânărele în seara celei de a opta zi. Aceasta este metoda propusă de învăţatul Hilel din Talmud şi continuată de adepţii săi Beit Hilel.
Înaintea aprinderii lumânărelelor, sunt rostite trei binecuvântări:
1. Binecuvântat fi Tu, Doamne, Dumnezeul nostru, care ne-ai poruncit să aprindem lumânare de Hanuca.
2. Binecuvântat fi Tu, Doamne, Dumnezeul nostru, care ne-ai făcut minuni în acele zile şi în aceste vremuri.
3. Binecuvântat fi Tu, Doamne, Dumnezeul nostru, care ne-ai ţinut în viaţă şi ne-ai făcut să ajungem la ziua aceasta. Dar în celelalte şapte zile nu se rosteşte cea de a treia binecuvântare, dacă participanţii la ceremonia aprinderii lumânărelelor au auzit-o deja.

Vineri, pentru a nu se profana Şabatul, lumânărelele de Hanuca se aprind înaintea aprinderii lumânărilor de Şabat. Sâmbătă seara se fac mai întâi binecuvântările de ieşire din Şabat („Havdala”) – printre care şi binecuvântarea asupra aprinderii focului, marcând despărţirea de Şabatul Sfânt, după care se aprind lumânărelele de Hanuca. Trebuie să ne amintim să aprindem încă o lumânare („şamaş” – paznic). Acest paznic are rolul de martor, deoarece nu avem voie de a ne folosi de lumânărelele de Hanuca.

Lumânărelele trebuie să ardă cel puţin 30 de minute. În decursul celor opt zile de Hanuca în cadrul rugăciunii de „Şmone-Esre” (=Cele 18 Binecuvântări), ca şi al bine-cuvântării de după fiecare masă (Bircat Ha-mazon), se adaugă capitolul „Al Ha-nisim” (mulţumiri pentru minuni făcute de Dumnezeu). În cadrul rugăciunii de dimineaţă („Şaharit”), se citesc psalmii de laudă („Halel”) complet, după rugăciunea de „Şmone-Esre”. În fiecare zi se citeşte un fragment din pericopa „Naso” din Tora şi sunt chemaţi trei credincioşi la Tora. Există tradiţia de a se juca jocuri speciale în zilele de Hanuca. Cel mai popular dintre ele este jocul cu titirezul („dreidel”), în limba ebraică – „sevivon”. Acest titirez special are înscrise patru litere ebraice: Nun, Ghimel, Hei, Şin. Ele sunt iniţialele cuvintelor din propoziţia „Nes gadol haia şam” (Minune mare a fost acolo).

În România s-a creat o tradiţie, începută de regretatul Şef-Rabin Moses Rosen z.l. – Hanuchiada. Conducătorii F.C.E. în frunte cu Şef-Rabinul, împreună cu lideri şi personalităţi evreieşti proeminente din Israel şi din întreaga lume evreiască, vizitau multe oraşe cu obşti evreieşti din România în fiecare an de Hanuca. Astfel, ei luau cunoştinţă de felul în care obştea evreiască ştia să armonizeze interesele de stat ale României comuniste cu interesele sale şi cu cele ale poporului evreu.

Până în anul 1989 când părinţii mei z.l. au reuşit să ajungă în Statul Israel, în fiecare an, toţi musafirii cereau în mod special să ajungă şi la Dorohoi ca să vadă cum tata, Marele Rabin Pinhas Wassermn z.ţ.l. împrună cu obştea lui şi corul de copii celebrau sărbătoarea de Hanuca la sinagogă şi la cantina rituală a comunităţii. Fiecare oaspete simţea căldura, dragostea şi entuziasmul, cu care membrii obştei, bărbţi şi femei, tineri şi bătrâni sărbătoreau Sărbătoarea Luminii.

Obştea nu era atât de mare ca cea din Bucureşti, dar atmosfera sărbătorească reprezenta o victorie a calităţii asupra cantităţii. În timpul Hanuchiadei, Şef-Rabinul Moses Rosen z.l. spunea de multe ori „Simt oboseală şi încă multă oboseală, odihnă nu cunosc şi nu am voie să cunosc, pentru că nu am altă alternativă. Dacă n-o voi face eu, cine o s-o facă?” Aceeaşi întrebare mi-o pun astăzi, la aproape 10 ani de la decesul Şef-Rabinului Rosen. Postul său a rămas vacant. Un alt Şef-Rabin nu a fost ales în locul lui! Cine va pleca la Dorohoi în acest an?
Hanuca, înţelepţii noştri ne învaţă că în domeniul spiritual nu există cale întoarsă, drum înapoi, ci numai înainte, numai înălţare.

Hanuca, înţelepţii noştri ne învaţă că în domeniul spiritual nu există cale întoarsă, drum înapoi, ci numai înainte, numai înălţare.
Eu mă rog Bunului Dumnezeu, să se întâmple minuni nu numai în acele zile, ci şi în aceste vremuri. Şi în curând, să aibă Şef-Rabin şi obştea evreiască din România, ca toate obştile evreieşti din lume. Iar Lumina Spiritului să fie mereu în progres continuu, ca în şcoala lui Hilel.
În conformitate cu un comandament divin, lumânărelele de Hanuca trebuie aprinse lângă uşă, lângă fereastră sau afară lângă casă, pentru a reaminti în inima fiecărui trecător evreu care le vede, despre minunile de Hanuca.
Îmi amintesc o povestire pe care am auzit-o de la regretatul meu părinte z.ţ.l. Pe timpul când Rusia cucerise România, s-a organizat un grup de evrei care se pregăteau să treacă graniţa ilegal, îndrumat de specialişti în acest act clandestin. În acest grup era şi un evreu religios. Grupul hotărâse să treacă graniţa clandestin în cea de a patra zi de Hanuca. S-au adunat toţi în pădure şi au pornit la drum. Spre seară, şeful grupului, care organiza acţiunea, a cerut tuturor să păstreze o linişte perfectă, ca nu cumva să fie descoperiţi de soldaţii ruşi. Evreul religios i-a cerut permisiunea de a aprinde lumânărelele de Hanuca, dar cererea sa a fost respinsă categoric, din motive logice. Grupul a ajuns la o cocioabă, unde urmau să se odihnească după oboselile drumului. Evreul religios a aranjat lumânărelele de Hanuca şi le-a aprins. După numai câteva minute, s-a apropiat de ei un soldat rus, care le-a ordonat să se scoale şi să ridice mâinile în sus. Tot grupul a înţeles că îi aşteaptă moartea din cauza lumânărelelor de Hanuca aprinse de evreul religios. Însă ofiţerul rus al pichetului de soldaţi le-a permis să coboare mâinile şi a dat ordin soldaţilor să li se împartă ţuică pentru ca să se încălzească. Apoi le-a spus evreilor: „Soldaţii mei v-au urmărit toată ziua până aici, să vă omoare. Ei sunt hotărâţi să vă omoare. Dar când am văzut lumânărelele aprinse de un evreu religios din grupul vostru, eu mi-am amintit că în urmă cu 25 de ani am văzut cum bunicul meu aprindea lumânărelele de Hanuca. Atunci inima mi s-a umplut de dor şi de milă, şi am hotărât să vă las să vă continuaţi drumul. Să ajungeţi cu bine la destinaţie.
Iată, mi-a spus regretatul meu părinte z.ţ.l., cât de mare este puterea lumânărelelor aprinse de Hanuca. Chiar după 25 de ani de regim comunist, lumânărelele au încălzit inima ofiţerului, care şi-a adus aminte de bunicul lui. Acum înţelegem de ce înţelepţii noştri au hotărât că lumânărelele de Hanuca trebuie aprinse afară, lângă uşă, sau dacă nu, în casă, într-un loc de unde să poată încălzi şi lumina inima fiecărui evreu.

Iată, mi-a spus regretatul meu părinte z.ţ.l., cât de mare este puterea lumânărelelor aprinse de Hanuca. Chiar după 25 de ani de regim comunist, lumânărelele au încălzit inima ofiţerului, care şi-a adus aminte de bunicul lui. Acum înţelegem de ce înţelepţii noştri au hotărât că lumânărelele de Hanuca trebuie aprinse afară, lângă uşă, sau dacă nu, în casă, într-un loc de unde să poată încălzi şi lumina inima fiecărui evreu.
Anul acesta, când aprindem lumânărelele de Hanuca, să nu uităm pe fraţii şi fiii noştri răpiţi şi căzuţi în prizonierat. Ei trăiesc în întuneric. Să ne rugăm Bunului Dumnezeu să-i elibereze din robie, să le aducă mântuirea şi lumina. Tuturor, urări de Sărbătoarea Luminii fericită, şi Hanuca 5770 să ne aducă lumina păcii în lumea întreagă – să ne ajute Dumnezeu.

Hanuca – Fericită

COMEMORARE 29/11/2017
Fundaţia pentru promovarea şi dezvoltarea iudaismului român organizează Comemorarea anuală a regretatului
Rabin Pinhas Eliahu Wasserman z.ţ.l.
Fost rabinul şi păstorul spiritual al evreilor din Dorohoi
şi împrejurimi timp de 50 de ani.
La împlinirea a 21 ani de la încetarea sa din viaţă.
Comemorarea va avea loc mďiercuri, 16 Tevet 5778 03/01/18 , orele 11.00,la cimitirul Har Hamenuhot, parcela Tamir, de la Ghivat Shaul, Ierusalim.
Cunoscuţii regretatului rabin z.ţ.l. sînt invitaţi să participe.

Pericopa Noah 18/10/2017
HAG SAMEAH 09/10/2017
Celelalte titluri

Pericopa MIKEŢ - ŞABAT HANUCA
 
Capitolul Eternizarii
Sub falduri de lumină - Roni Caciularu
O legendă vie - Rabinul Pinhas Eliahu Wasserman
Piaţeta "Rabinul Pinhas Wasserman" la Dorohoi
Discurs rostit la inaugurarea piaţetei "Rabin Pinhas Wasserman" din Dorohoi
Celelalte titluri
Dorohoi
21 ani de la decesul Rabinului Şef al României
MARSUL VIETII – O NOUA EDITIE!
MARSUL VIETII IN ROMANIA (editia a doua)
Comemorarea victimelor pogromului de la Dorohoi / în Şoreş
Celelalte titluri

Apasati aici pentru a comanda cartea


  Apasa pentru marire   Celelalte fotografii


În Memoria Rabanit Sima Reizel Wasserman z.l

Apasa pentru continuare

Sondaj de Opinie
ORGANIZAREA - MARŞULUI VIEŢII - în România 
De acord, felicit iniţiativa.
Nu e cazul să fie organizat în România.
Obligaţie morală faţă de victimele holocaustului în România.
Poartă cu sine un mesaj important pentru poporul român.
   
    Rezultate
Prezentat din partea Asociatiei de Promovare a Judaismului din Romania.
Archionul


 

Pagina principala | Frofil | Scopul Asociatiei | Noutati | Publicitate | Luati legatura